Stăteam la cafeneaua mică, lumina caldă a soarelui aruncând raze blânde peste masă, făcând ca aburul să se ridice din cafeaua mea în spirale delicate. Lingurița mea ciocănea de marginea ceștii în timp ce amestecam absentă, gândurile mele învârtindu-se la fel de neîndemânatic. Decizia care mă apăsa era ca un nor de furtună deasupra capului, constantă și grea. Cuvintele lui Adrian se repetau în mint